Subiectul lunii: reziliența climatică, noul criteriu important de îndeplinit în proiectele de infrastructură
Smart Infrastructure Newsletter. Ediția #16. Iulie 2022
„Avem nevoie să proiectăm și să construim infrastructura astfel încât <<să se îndoaie, dar să nu se rupă>>”
Printre criteriile de care dezvoltarea și întreținerea proiectelor de infrastructură de transport din România ar trebui să țină cont – și-a făcut loc un subiect extrem de important: reziliența la schimbările și șocurile climatice.
Dar ce cuprinde această noțiune? Ce înseamnă ea? De ce trebuie să ne preocupe și cum anume ne asigurăm că o tratăm cu seriozitate?
I-am invitat la dialog pe doi dintre actorii-cheie preocupați de acest subiect. Este vorba, pe de o parte, despre Bunafsha Mislimshoeva, Head of International Project Developments la RESALLIENCE by Sixense, birou ce a dezvoltat una dintre soluțiile digitale de top care ajută la colectarea de date și informații în baza cărora să se poată propune strategii coerente de reziliență (soluția este disponibilă și în România). Și, pe de altă parte, despre Adrian Duță, Vice-președinte al Centrului Euro-Atlantic pentru Reziliență (E-ARC), care funcționează ca o platformă de comunicare între autoritățile publice, spațiul academic, societatea civilă și mediul de afaceri, pentru a construi comunități și, implicit, proiecte de infrastructură de transport mai reziliente.
3 idei importante:
CONTEXT. Urgența construirii unei infrastructuri reziliente la schimbările climatice a existat cel puțin în ultimele două decenii și jumătate. Raportul Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC), care a fost lansat la începutul acestui an, menționează, de asemenea, că până în 2050 zonele urbane vor găzdui o treime din populația lumii. Aceasta înseamnă că infrastructura noastră va trebui să poată primi mai mulți oameni, dar, în același timp, ar trebui să devină mai rezilientă. Orice impact asupra infrastructurii va spori expunerea unei mari părți a populației orașelor și va crea un efect de cascadă asupra infrastructurilor critice. Prin urmare, construirea unei infrastructuri reziliente este mai importantă ca niciodată.
CE ÎNSEAMNĂ REZILIENȚA CLIMATICĂ. Ne referim, în principiu, la planificarea, proiectarea, construirea și exploatarea infrastructurii, în așa fel încât să anticipăm impactul schimbărilor climatice și să ne pregătim pentru ele. Mai concret, noua infrastructură are în vedere efectele schimbărilor climatice care pot apărea pe toată durata de viață a acesteia. Iar în ceea ce privește infrastructura existentă, este vorba despre gestionarea ei diferită, de exemplu în timpul întreținerii, pentru a reduce impactul schimbărilor climatice. Deci, este vorba despre a acționa și nu a „re-acționa” la impactul dezastrelor.
CUM TREBUIE ACȚIONAT: Tranziția către o infrastructură de transport rezilientă presupune un efort comun al tuturor actorilor implicați în procesele de evaluare strategică, proiectare, construcție, monitorizare și mentenanță. Factorul schimbărilor climatice trebuie încorporat în procesul de luare a deciziilor strategice care vizează dezvoltarea și întreținerea infrastructurii de transport, cu scopul de a crește durata de exploatare, de a preveni blocajele și de a permite funcționarea în condiții dificile sau extreme. Analizele și studiile cantitative și calitative, cu informații actualizate permanent, sunt absolut necesare pentru realizarea unei strategii de reziliență climatică a infrastructurii de transport. Aceste informații, studii, expertize, trebuie aduse la cunoștința marilor gestionari de infrastructură și, totodată, transpuse în strategii de dezvoltare și în norme de reglementare în domeniul transporturilor.
Întregul dialog poate fi citit în interviul acordat Arena Construcțiilor, aici.
EXCLUSIV. Despre planurile primei asociații profesionale din România în domeniul monitorizării geotehnice și structurale
Alături de SensAll Seismic, companie de instrumentare și monitorizare seismică, și Fad Smart Technology, am pus de curând bazele primei asociații profesionale din România dedicate domeniului monitorizării geotehnice și structurale.
Asociația Profesională pentru Monitorizare Geotehnică și Structurală (APMGS) are ca obiective: îmbunătățirea conectivității și a schimbului de informații, precum și creșterea gradului de conștientizare față de importanța instrumentelor de monitorizare structurală și geotehnică, în rândurile tuturor factorilor de decizie direct interesați: proiectanți, constructori, dezvoltatori, investitori, proprietari de clădiri sau gestionari de infrastructură.
Mariana Garștea, CEO Sixense România și Președinte APMGS, discută mai multe în materialul următor.
3 idei importante:
CONTEXT. APMGS a fost fondată după ani de zile de analiză a pieței și a calității neuniforme a serviciilor de monitorizare geotehnică și structurală oferite de către prestatorii de astfel de servicii/ lucrări, observare a abordării superficiale de către toți cei implicați, a ușilor închise, a refuzului de a înțelege cât de important este să ne gândim la eficiența, performanța și siguranța construcțiilor.
CE ESTE DE FĂCUT. Fără modificarea și înăsprirea factorului legislativ, care să impună poziționarea siguranței și eficienței în exploatare pe un loc fruntaș în analizarea dezvoltării unui obiectiv, fie din mediul privat, fie din mediul public, față de costul redus de dezvoltare, nu se va schimba realitatea actuală. Iar cazuri precum cele pe care le observă în istoria recentă a infrastructurii și construcțiilor din România vor fi de actualitate mult timp de acum înainte. Din poziția noastră din APMGS, ne dorim dezvoltarea unor instrumente de comunicare cu publicul larg, acesta fiind cel mai în măsură să atragă atenția acolo unde consideră că nu sunt respectate anumite condiții de exploatare și unde observă neregularități care pot să afecteze siguranța. În plus, vom promova anumit inițiative legislative care să aducă îmbunătățiri legislației actuale în domeniu. Urmărim introducerea la nivel legislativ a obligativității elaborării unor studii de vulnerabilitate climatică asupra mediului construit pentru obiectivele de investiții, atât în mediul privat, cât și în cel public, și întărirea obligativității de urmărire a comportării în timp a construcțiilor, mai ales în faza de exploatare, încă de la început, de la etapa de concept.
CONCLUZII DESPRE MEDIUL CONSTRUIT ACTUAL. Dacă ar fi să facem un top 3 tipuri de construcții care prezintă cele mai mari riscuri în execuție și exploatare, ar fi: 1) proiectele de infrastructură de transport în subteran: tuneluri de metrou/ feroviare/ rutiere, în mod special cele executate și exploatate în mediul urban; 2) proiectele de lucrări de artă cu grad de complexitate ridicat, care necesită know-how pentru proiectare și execuție dovedit și monitorizare structurală și geotehnică continuă, pentru că fiecare proiect este diferit și are riscuri specifice; 3) proiectele de infrastructură sportivă și portuară mare, care necesită un nivel crescut de atenție, mai ales în faza de exploatare.
Mai multe detalii despre ce ne propunem să facem prin intermediul APMGS citiți în interviul din Agenda Construcțiilor, aici.
#ExplainedBySixense. O campanie video pentru conștientizarea rolului monitorizării structurale și geotehnice pentru siguranța mediului construit local
Știm că subiectul monitorizării structurale și geotehnice poate să pară uneori complicat și foarte ramificat. De aceea, ne-am propus să vorbim cât mai aplicat despre el, să arătăm cum se fac lucrurile, să ne implicăm în corectarea practicilor uneori viciate ale industriei, în loc să stăm deoparte.
În al doilea episod al seriei noastre video #ExplainedBySixense, Directorul nostru general, Mariana Garștea, are un mesaj adresat proiectanților în proiectare și execuție – despre cum anume trebuie realizată o monitorizare structurală și geotehnică corectă.
Mai multe repere de bune practici, în clipul următor. Urmărește-l aici.
#ExplainedBySixense este o campanie pentru conștientizarea rolului monitorizării structurale și geotehnice pentru siguranța mediului construit local, cu explicații, recomandări și repere de bune practici oferite de Mariana Garștea, CEO Sixense România.
#SustainableInfrastructure cu Alin Izvoran, expert achiziții publice
Perspectiva lui Alin Izvoran, expert achiziții publice, vine să completeze dialogurile noastre despre sustenabilitate, cu o opinie avizată despre cum anume am putea pune în practică acest concept, încă din etapa procedurilor de achiziție din proiectele de construcții.
🎙 Sixense România: Se pune cu adevărat preț pe sustenabilitate în România?
Alin Izvoran: Din păcate, entuziasmul unor achizitori sau a unor organizații neguvernamentale, fără susținere politică, vor rămâne doar cazuri izolate. De ce?
Pentru că există:
Legea nr. 69/2016 a achizițiilor publice verzi, neaplicabilă și neactualizată
un Ordin nr. 1068/2018 privind utilizarea unor cerinţe minime privind protecţia mediului pentru anumite grupe de produse şi servicii, ce se solicită la nivelul caietelor de sarcini, fără sancțiuni și neaplicat de instituțiile publice
intenții legislative nematerializate cu privire la acest subiect.
În plus, echipamentele care generează produse verzi sau dezvoltarea unor întreprinderi sociale presupun investiții mari. Dacă statul nu pune presiune pe achizitori (prin obligarea acestora să utilizeze criterii de atribuire sociale/ verzi) sau nu crează sprijin economic producătorilor – de exemplu, prin acordarea posibilității plății avansului pentru achiziționarea materiei prime (cum ar fi cazul la producția de mobilier sau de echipamente de protecție sanitare) sau a materialului săditor bio – procedurile inițiate vor fi atribuite în continuare la prețul cel mai scăzut.
🎙 Sixense România: Cum ar trebui să procedeze autoritățile ca, prin achizițiile publice, să considere întreg ciclul de viață al proiectelor?
Alin Izvoran: Legislația națională a achizițiilor publice, ce transpune Directivele Europene, încurajează utilizarea criteriilor ce aduc plus valoare produselor, serviciilor și lucrărilor, însă, după 5 ani de la adoptarea legislației naționale, gradul de utilizare de către instituțiile publice a prețului cel mai scăzut, ca și criteriu de atribuire, este de peste 80%.
Unde trebuie acționat? Pe lângă politicile publice, care ar trebui să pună presiune pe utilizarea criteriilor sustenabile, trebuie acționat la „mentalitate”. Sustenabilitatea nu privește doar achizitorul, ci tot mediul în care acesta acționează: funcționarii instituțiilor publice, care trebuie să contribuie la întocmirea unor specificații tehnice/ caiete de sarcini verzi, sociale sau inovative și personalul instituțiilor cu atribuții de control, care trebuie să acționeze proactiv respectând totodată spiritul legii.
Utilizarea costurilor pe ciclul de viață este deosebit de importantă, cu atât mai mult în cazul proiectelor de construcții și de infrastructură, în vederea realizării unor proiecte sustenabile, întrucât costurile inițiale mai ridicate ale investiției pot conduce la economii ale costurilor de exploatare de-a lungul ciclului de viață al proiectului.
🎙 Sixense România: Ce ar trebui să urmărim în cadrul proiectelor de construcții, pentru a pune pe primul loc sustenabilitatea?
Alin Izvoran: Mai concret, în cadrul ciclului de viață al proiectelor, trebuie urmărite:
Pentru produsele și construcțiile deja existente pe piață: reutilizarea, reciclarea, renovarea din punct de vedere al eficienței energitice, reorganizarea spațiilor existente, repunerea în valoare a bunurilor sunt soluții de urmat pentru a atinge sustenabilitatea și a reduce consumul excesiv.
Pentru produsele și construcțiile noi: proiectarea sustenabilă, pentru toți utilizatorii, cu consum de energie redus, în care să se aibă în vedere atât costurile suportate de către instituția publică, cât și costurile determinate de produsul, serviciul sau lucrarea achizitionată asupra societății și asupra mediului, pe parcursul ciclului de viață.
Un element de diferențiere al operatorilor economici poate fi, spre exemplu, că proiectul va îndeplini cerinţele de sustenabilitate ale certificărilor de standarde independente care evaluează sustenabilitatea și eficiența în acest domeniu: BREEAM (Marea Britanie), DGNB (Germania), ÖGNI (Austria), HQE (Franța) sau echivalent.
Prezența acestui standard va conduce la reducerea considerabilă a costurilor cu întreținerea care, în timp, o să aducă economii semnificative cumulate cu responsabilitatea faţă de mediu.
Despre Sixense România
Misiunea noastră este să optimizăm și să prelungim durata de viață a mediului construit, prin expertiză integrată și soluții digitale, personalizate și inovatoare, fiind în strânsă colaborare cu proiectanți, consultanți, gestionari de infrastructură și alți profesioniști în construcții.
Suntem prezenți de peste 10 ani pe piața din România și facem parte din Sixense Group, lider mondial în domeniu, cu expertiză solidă în dezvoltarea și folosirea tehnologiei și a instrumentelor digitale de ultimă generație pentru industria de construcții.
Printre proiectele din portofoliul nostru se numără: Prima secțiune – Linia de Metrou 5 București, Tunelele Daneș și Sighișoara, Linia de metrou 4 București, Pod nou Agigea, Stadionul Național de Rugby Arcul de Triumf, Stadionul de fotbal Steaua, Pod Târnava, Aviației Tower, The Light, Millo 6, Tandem, Sema Park, Țiriac Tower, Ana Tower, Green Court C ș.a.
Despre noi – în câteva inițiative și realizări recente:
Vă invităm să urmăriți cea mai recentă inițiativă APMGS (Asociația Profesională pentru Monitorizare Geotehnică și Structurală), din care suntem parte: semnalați o situație de risc și un reprezentant al Asociației vă va da toate informațiile necesare pentru demersurile oficiale care pot fi realizate mai departe. Puteți să sesizați situațiile de risc completând formularul de aici.
#SixenseAtEvents. Mariana Garștea, Directorul nostru general, a moderat din nou una dintre dezbaterile marca TEC Cluster, dedicată sprijinirii digitalizării în industria construcțiilor. Împreună cu toți cei interesați de acest subiect, continuăm să discutăm despre importanța transformării digitale, oricând avem ocazia.
#SixenseContribution. S-a lansat recent Radiografia Smart City (realizată de către Vegacomp), unde ne bucurăm că am putut să contribuim. Ne găsiți în paginile acestei ediții cu câteva soluții aplicabile imediat pentru a avea o infrastructură smart și sănătoasă pe termen lung. De răsfoit aici.