Procedurile autorităților contractante pentru infrastructura de transport. Bune practici
Smart Infrastructure Newsletter. Ediția #10. Ianuarie 2022
Privind spre 2022. Lecții și tendințe în industria de construcții și real estate
Dacă tragem linie, cum a arătat industria de construcții la final de 2021? Ce s-a schimbat, ce-a fost bine și unde e loc de îmbunătățiri pe viitor? Ce concluzii putem trage și încotro ne îndreptăm? Mariana Garștea, CEO Sixense România face o analiză a tuturor acestor subiecte, în interviul acordat Profit.ro.
3 idei importante:
UNDE SUNTEM. Există încă o mare parte a pieței care încă nu accesează serviciile de monitorizare structurală și geotehnică și care ia decizii în continuare doar pe criteriul „costului cel mai mic”. Asta se reflectă în costuri mult mai mari pe termen lung și în numeroase probleme în exploatare.
PRINCIPALELE SCHIMBĂRI ÎN INDUSTRIE. Industria s-a confruntat cu o fluctuație crescută a businessului, întârzieri în ce privește plata și producția de construcție, dificultăți referitoare la munca de acasă și chiar pierderea locurilor de muncă pe alocuri. Dacă mă raportez la imaginea de ansamblu, aș spune că ne uităm la lecții importante legate de necesitatea de a îmbunătăți managementul proiectelor de construcții, de crearea unui mediu de lucru virtual eficient (cu ajutorul tehnologiei și al soluțiilor digitale disponibile pentru a umări remote anumite activități din cadrul unui proiect, pentru a eficientiza colaborarea, pentru a automatiza anumite operațiuni etc.), de concentrarea asupra sănătății și siguranței personalului.
TENDINȚE PENTRU 2022. Standardele de calitate cresc, așteptările utilizatorilor finali sunt și ele din ce în ce mai ridicate, presiunea pe bugete continuă să existe, iar problematica pe care o generează activitatea din industria de construcții vine la pachet cu multe alte subiecte la fel de importante: sustenabilitatea, reziliența, rezistența în fața unui mediu exterior din ce în ce mai imprevizibil etc.
Mai multe despre lecții, tendințe și concluzii despre cum a arătat 2021 în industria de real estate și construcții – în materialul de aici.
Foto: Ralph (Ravi) Kayden pe Unsplash
Cum ne raportăm corect la activitatea de monitorizare structurală și geotehnică
Deși este o activitate la îndemâna tuturor proprietarilor, dezvoltatorilor sau gestionarilor de asset-uri, rolul monitorizării structurale și geotehnice este încă înțeles greșit pe alocuri.
Cât de multe știm despre siguranța și sănătatea proiectelor pe termen lung? Cum le urmărim, cum intervenim, ce soluții și măsuri luăm? Știm cu adevărat cum ar trebui să ne raportăm la monitorizarea structurală și geotehnică și să o folosim cât mai în beneficiul nostru? La toate acestea a răspuns Mariana Garștea, Directorul general Sixense România, inventariind 9 principii esențiale atunci când implicăm un partener care să ajute în acest sens.
3 idei importante:
Urmărirea comportării în timp nu este (și nu ar trebui să fie) o chestiune birocratică, prin care se caută angajarea unor „prestatori” și conformarea doar de formă la prevederile legale. Scopul acestor lucrări, atât timp cât sunt făcute conform legislației în vigoare și a bunelor practici ale industriei, este în totalitate în beneficiul municipalităților, autorităților publice gestionare de patrimoniu existent, dar și al societății civile. Vorbim despre siguranță în primul rând, eficientizarea investițiilor imobiliare pe termen lung, prevenirea anumitor riscuri și menținerea sănătății structurale a mediului construit, ca să enumăr doar câteva aspecte.
Pentru aceste lucrări, este absolut esențial să alegem o persoană calificată, competentă și responsabilă; nu ne permitem să numim în acest rol o persoană necalificată sau pe cineva după principiul „cine are mai puține sarcini și este mai liber”. De asemenea, există și varianta externalizării acestui serviciu, dacă nu găsim intern această persoană cu adevărat pregătită sau dacă nivelul de expertiză necesar depășește nivelul de specializare intern.
Este o nevoie stringentă de profesionalizare a industriei noastre. Din păcate, nivelul la care încă se prestează aceste servicii în atât de multe proiecte și inclusiv percepția asupra lor sunt viciate și fac rău întregii industrii. Este nevoie să depășim atitudinea de a bifa, doar „ca să ne aflăm în treabă” și doar pentru că „trebuie bifat”. Aspectele legate de calificare și competența prestatorilor în balanța calității și protejarea interesului beneficiarului pe termen lung sunt deseori „uitate” cu desăvârșire.
Restul principiilor și al miturilor, demontate rând pe rând, în materialul de opinie din Arena Construcțiilor.
Sustenabilitatea: mai mult decât un buzzword în industria de construcții
Rubrică recurentă în care punem pe masă ce înseamnă sustenabilitatea în proiectele de construcții și cum o punem în practică
Vorbim de foarte mult timp despre sustenabilitate în construcții. Însă punem cu adevărat în practică, la toate nivelurile, acest concept? Știm cu adevărat cum ne ajută el și ce beneficii aduce?
3 idei importante:
CONTEXT. Industria de construcții este o mare consumatoare de resurse, responsabilă pentru 36% din energia totală utilizată la nivel global și pentru 40% din emisiile de dioxid de carbon, conform unei analize IEA – The International Energy Agency, 2020.
DESPRE RELAȚIA MONITORIZARE–SUSTENABILITATE. Să prelungim durata lui de viață, deci să avem o grijă mai mare față de fiecare construcție, înseamnă să construim mai puțin. Iar să construim mai puțin înseamnă să folosim mai puține resurse, deci mai puține emisii de carbon. E un ciclu perfect și o relație cauzală foarte strânsă între toate aceste lucruri. Iar monitorizarea structurală și geotehnică este o modalitate extraordinară de a-ți manifesta sustenabilitatea în construcții.
DESPRE SUSTENABILITATE ÎN ETAPA DE EXPLOATARE. Reticența multora vine din percepția că a porni din start la drum cu practici sustenabile, inclusiv cu o activitate foarte bine pusă la punct de monitorizare structurală și geotehnică, presupune costuri mai mari. Deși nu putem nega acest lucru, aceste costuri sunt recuperate pe termen mediu și lung, iar investiția este de fapt cu mult eficientizată pe toată durata de viață a clădirii. Problema este că nu mulți gândesc în acești termeni. Ne uităm prea des la faptul că un proiect se termină când este dat în exploatare. Nimic mai fals. Abia atunci începe cu adevărat etapa pentru care a fost proiectat și gândit.
Vă invităm să descoperiți în interviul din Arena Construcțiilor despre manifestarea sustenabilității în construcții ca o realitate pragmatică și imediată, nu doar ca noțiune care sună bine pe hârtie.
Foto: Alexander Abero pe Unsplash
Ce trebuie să se schimbe în procedurile autorităților contractante pentru infrastructura de transport
Vorbim deseori despre necesitatea de a avea o infrastructură de transport performantă, sigură și rezilientă în fața tuturor șocurilor climatice deja obișnuite pentru țara noastră.
Însă „elefantul din cameră” este uneori chiar procesul de atribuire a proiectelor de infrastructură. Cum este elaborată documentația? Care este mentalitatea din spatele anumitor proceduri? Cât de fluid este tot acest proces al licitațiilor publice, în cele din urmă?
3 idei importante:
CONTEXT. Numai având un proces corect, transparent și pe care toți cei implicați să îl înțeleagă după niște filtre comune, putem să avem o infrastructură cu adevărat sigură. Iar ca să ajungem aici, cu siguranță e nevoie ca încă de la caietul de sarcini scos la licitație să ne asigurăm că avem cerințe și criterii clare, echitabile, care să răspundă scopului final al proiectului – siguranța în exploatare – și să solicite un nivel de calitate corespunzător.
BUNE PRACTICI. Iau exemplul proiectelor de monitorizare geotehnică a alunecărilor de teren. Acestea sunt documentații complexe, care trebuie să fie elaborate de către personal cu experiență relevantă în domeniu și să aibă la bază toate studiile necesare, în funcție de cât de critică este alunecarea de teren și posibilul impact al acesteia.
RECOMANDĂRI.
📍 Caietele de sarcini scoase la licitație trebuie să fie însoțite de o listă de cantități clare, astfel încât să nu existe loc de interpretare. Aceste informații reflectă calitatea proiectului de monitorizare și expertiza personalului elaborator și oferă o bază comună, pentru o selecție corectă.
📍 Abia după ce sunt elaborate un proiect de monitorizare corect și un caiet de sarcini adecvat (ce presupune ca personalul elaborator să aibă nu doar experiență relevantă, dar și să fie la curent cu progresul tehnologic al domeniului, un factor extrem de important), se poate trece la o determinare de valoare care să acopere costurile și prin care pot fi satisfăcute necesitățile proiectului. Menționez aici poate una dintre cele mai mari provocări ale licitațiilor publice pe segmentul nostru de activitate: subdimensionarea financiară este în continuare unul dintre marile neajunsuri în prestarea calitativă a serviciilor noastre.
📍 De asemenea, criteriile în sine de atribuire pentru documentațiile de licitație trebuie să se schimbe. E necesar să fie punctată mai mult calificarea tehnică, iar ponderea pentru componenta financiară să nu depășească 40%. De ce? Pentru că procedurile actuale împing deseori ofertanții să sacrifice aspecte de calitate, pentru a se putea încadra în niște valori estimate de Beneficiar, însă realitatea este mult subdimensionată.
Citiți mai multe în interviul acordat Bursa.ro aici.
Foto: Zhu Hongzhi pe Unsplash
#SustainableInfrastructure. 🚩 Dialog cu Valentin Stoica
Deschidem anul cu o nouă inițiativă: vrem să discutăm mai mult despre ce înseamnă sustenabilitatea în proiectele de construcții. De ce e un criteriu important, cum îl aplicăm, cum influențează el sănătatea pe termen lung a unui proiect, de ce ar trebui să îl avem cu toții în minte atunci când construim și întreținem proiecte de infrastructură și nu numai.
Începem seria de dialoguri despre sustenabilitatea ca practică și obicei, precum și mentalitatea care stă la baza acesteia – cu a-i da cuvântul lui Valentin Stoica, Vice-Președinte al ARACO (Asociația Română a Antreprenorilor de Construcții) și Managing Partner la Infra Consulting Hub - companie de consultanță în construcții.
🎙 Sixense România: Din ce observați, este sustenabilitatea un criteriu important pe proiectele de infrastructură? De ce?
💬 Valentin Stoica: Din câte am constatat, termenul de „sustenabilitate” este înțeles în moduri diferite. Înainte de a răspunde, vreau să clarific mai întâi înțelegerea mea – și anume: caracteristica de a se desfășura pe o perioadă lungă de timp și totodată de a avea un impact negativ cât mai mic asupra mediului, atât în faza de construcție, cât și în cea de exploatare.
În acest sens, având în vedere că durata de viață a unui pod este în general de 50 de ani, nu cred că avem opțiunea de a nu acorda importanță sustenabilității. România a făcut progrese mari în ceea ce privește impactul asupra mediului în ultima decadă, dar cred că este încă loc să îmbunătățim acest aspect, căutând totodată soluții care să nu blocheze implementarea proiectelor atât de necesare dezvoltării.
🎙 Sixense România: Care sunt cele 2-3 lucruri ce ar putea fi puse în aplicare imediat, pentru a ne asigura că avem proiecte de infrastructură mai sustenabile pe termen lung?
💬 Valentin Stoica: Primul și cel mai important aspect – pe care am încercat să îl promovez de-a lungul multor ani – este renunțarea la a selecta proiectantul unei lucrări pe criterii exclusiv sau preponderent legate de preț. Este ca și când am merge la cel mai ieftin medic atunci când avem o problemă de sănătate. Un proiectant bun și remunerat corect va căuta soluții sustenabile, având în vedere nu doar perioada de garanție, ci exploatarea și întreținerea pe întreaga durată de viață a unui proiect.
Într-o măsură mai mică, același principiu se aplică și în cazul selectării constructorilor, în mod special când modul de contractare este unul de tip proiectare/ execuție, un model larg folosit în România, dar care în opinia mea aduce mai multe riscuri și probleme decât beneficii.
În același timp, consider că administratorii infrastructurilor trebuie să ia foarte în serios întreținerea acestora. Este inimaginabil în ce stare de abandon se găsesc obiective impresionante, de o importanță majoră și care de altfel au costat sume imense pentru a fi construite. Mă gândesc la Stadionul Național, la Pasajul Basarab, ca exemple emblematice pentru lipsa unei bune întrețineri, dar evident și la cea mai mare parte a infrastructurii rutiere și feroviare din România.
Pentru a ști unde este prioritar și în ce moment este nevoie de intervenții (reparații, întrețineri periodice etc.), sunt destule exemple de bună practică la nivel mondial, fiind cu siguranță disponibile modele de asset management practicate de alte țări. Mai mult, cred că există suficientă expertiză pe aceste teme și în România, atât în zona publică, cât și în cea privată; trebuie doar să se conștientizeze importanța acestor aspecte la nivelul factorilor de decizie.
Nu în ultimul rând, cred că urmărirea implementării prevederilor din proiectele tehnice, acordurile de mediu și autorizațiile de construire trebuie făcută în mod real și responsabil. Spre exemplu, dacă este prevăzut prin lege ca pentru fiecare hectar de pădure defrișat în vederea unei investiții să fie aplicate măsuri compensatorii de plantare, dar nimeni nu urmărește dacă acest lucru se întâmplă, avem de adresat o problemă tipică de aplicare a cadrului legislativ existent, chiar înainte de a ne pune problema îmbunătățirii acestuia.
🎙 Sixense România: Cum vedeți importanța criteriului sustenabilității la nivelul întregii industrii în ultimii ani? Cum se uită dezvoltatorii/ proprietarii/ investitorii la aceasta, pe plan local?
💬 Valentin Stoica: Înțeleg pe deplin că sunt situații în care trebuie să rămânem lucizi și pe alocuri să balansăm respectarea cu strictețe a unor norme (de mediu, spre exemplu) cu eventuala blocare pentru ani de zile a dezvoltării unor proiecte vitale pentru economia țării. Pentru că până la final, o economie prosperă va avea resurse mai multe, inclusiv pentru îmbunătățirea impactului asupra mediului pe termen lung. Dar de aici până la a alege permanent cele mai ieftine soluții de materiale, de punere în operă și de a căuta de multe ori doar „scurtăturile”, rămâne o plajă foarte mare de soluții echilibrate. Iar în privința monitorizării și a întreținerii infrastructurilor existente, și așa realizate cu greu și cu mare întârziere, nu cred că ne permitem luxul de a le abandona sau de a mima pe alocuri întreținerea acestora.
Cu riscul de a supăra, aș spune că dezvoltatorii/ proprietarii/ investitorii infrastructurii, în fapt autoritățile statului român, trebuie să-și asume colectiv, indiferent de culoarea politică, faptul că infrastructura are o durată mult mai mare de viață decât mandatele lor politice. Deși „realizările” în domeniul întreținerii nu sunt la fel de vizibile sau de mediatizate ca inaugurările unei infrastructuri noi, ignorarea acestora ne poate costa mult mai mult decât ne vom putea permite vreodată.
La mulți ani, 2022!
Să aveți un An Nou productiv, cu proiecte așa cum vi le doriți și în care să aveți energie bună și inspirație din plin. ✨
Construim împreună un nou capitol: 2022. 🎊
Despre Sixense România
Misiunea noastră este să optimizăm și să prelungim durata de viață a mediului construit, prin expertiză integrată și soluții digitale, personalizate și inovatoare, fiind în strânsă colaborare cu proiectanți, consultanți, gestionari de infrastructură și alți profesioniști în construcții.
Suntem prezenți de peste 10 ani pe piața din România și facem parte din Sixense Group, lider mondial în domeniu, cu expertiză solidă în dezvoltarea și folosirea tehnologiei și a instrumentelor digitale de ultimă generație pentru industria de construcții.
Printre proiectele din portofoliul nostru se numără: Prima secțiune – Linia de Metrou 5 București (monitorizare geotehnică și structurală), Tunelele Daneș și Sighișoara (monitorizare geotehnică și structurală), Linia de metrou 4 București (monitorizare structurală în exploatare), Pod nou Agigea (monitorizare structurală în exploatare), Stadionul Național de Rugby Arcul de Triumf, Stadionul de fotbal Steaua, Pod Târnava, Aviației Tower, The Light, Millo 6, Tandem, Sema Park, Țiriac Tower, Ana Tower, Green Court C (monitorizare geotehnică și structurală) ș.a.
Despre noi – în câteva inițiative și realizări:
🎯 #SixenseEvents. Suntem parteneri oficiali ai celei de-a 30-a ediție a Conferinței Naționale AICPS. Ne vedem la Hotel Marriott București, între 10 și 11 februarie. Ne găsiți la standul semnalizat Sixense România – pentru orice dezbateri, discuții și soluții pentru sănătatea structurală a proiectelor în care sunteți implicați.
🎯 #DinArhivă. Anul trecut, pe vremea asta, explicam despre ce înseamnă să planifici o infrastructură rezilientă. Articolul este la fel de actual și acum, așa că îl scoatem astăzi din arhivă. Materialul este semnat de Mariana Garștea pentru Agenda Construcțiilor. De citit aici.
🎯 #SixensePartners. Suntem parteneri TEC (Technology Enabled Construction) Cluster, iar cel mai recent newsletter al lor a prezentat pe scurt activitatea și profilul companiei Sixense România. Citiți mai multe aici.