Întreținerea infrastructurii locale: încotro?
Smart Infrastructure Newsletter. Ediția #1
Cât de departe suntem de întreținerea eficientă a proiectelor de infrastructură rutieră locale?
Existența unei infrastructuri rutiere performante a fost întotdeauna un subiect sensibil pe agenda publică și a societății civile, deopotrivă.
La nivel european și internațional, se discută despre necesitatea modernizării infrastructurii de transport și despre transformarea digitală a acesteia – de ani de zile deja, iar organizații ca PIARC (World Road Association) documentează și analizează permanent modalități și tehnologii prin care să avem o infrastructură rutieră sănătoasă pe termen lung. Pentru că, de fapt, aceasta ar trebui să fie miza noastră, a tututor celor implicați într-un astfel de proiect: să menținem sănătatea infrastructurii de transport.
Asta se traduce printr-un asset management eficient, ce presupune îndeplinirea a cel puțin două criterii simultan: folosirea infrastructurii în siguranță din punct de vedere operațional, dar și structural, în parametri de eficiență economică.
Cum facem asta, de fapt? Ce instrumente au la dispoziție autoritățile publice? Cum le pot folosi atât ca să-și eficientizeze investițiile în etapa de exploatare, cât și pentru a menține folosirea infrastructurii în deplină siguranță?
3 idei importante:
statisticile PIARC și studiile de caz din țări care au aplicat asset managementul rutier raportează economii de până la 30% din cheltuielile de folosire a infrastructurii rutiere.
intervenția reactivă în cazul unor probleme – cum ar fi alunecările de teren – înseamnă aproximativ 40% din bugetul total alocat mentenanței conform acelorași statistici.
în peisajul actual, la noi încă se dezbate adoptarea pe scară largă a modelelor precum BIM (Building Information Modeling) în ceea ce privește digitalizarea, când în afară se trece la modele mult mai dinamice și care privesc întreaga viață a unei infrastructuri, nu doar execuția ei (Digital Twin este un exemplu relevant).
Mai multe detalii despre cum și de ce să planificăm un asset management eficient al proiectelor de infrastructură rutieră locale – în articolul de aici.
Încercările de probă ale podurilor - între legislație și bune practici
Ce facem cu provocarea numărul 1 a României – îmbătrânirea infrastructurii de transport? Cum acționăm când știm deja că multe dintre podurile pe care le traversăm astăzi și-au atins durata de viață pentru care au fost proiectate?
Întreținerea adecvată a podurilor începe de la testarea lor.
3 idei importante:
Majoritatea podurilor construite după 1945 a fost proiectată cu o durată de viață de 50–100 de ani. Aceste poduri sunt operaționale astăzi, în unele cazuri cu un semn de întrebare despre performanța lor în materie de siguranță.
Încercarea podurilor cu acțiuni de probă devine din ce în ce mai populară la nivel mondial pentru evaluarea podurilor, datorită avantajelor pe care le oferă, atunci când metodele analitice convenționale nu pot capta capacitatea structurii în condiții de teren.
Încercarea, ce poate fi cu acțiuni permanente (constante) și cu acțiuni de probă (variabile), reprezintă în cele din urmă testul suprem că podul se comportă așa cum a fost proiectat, deci că este construit să reziste, pe de o parte. Iar pe de altă parte, în cazul podurilor deja date în exploatare, este modalitatea cea mai eficientă să afli care este gradul de uzură al podului, precum și în ce măsură a fost acesta afectat de: încărcările repetitive din trafic, de factori nefavorabili externi, de depășirea greutăților maxime ale vehiculelor angajate în traversarea structurii, de acțiunea terenului din amplasamentul structurii și/ sau obstacolului traversat, de corectitudinea lucrărilor de întreținere realizate anterior sau chiar de anumite erori de execuție.
Vă punem la dispoziție și un ghid tehnic de bune practici despre cum se execută corect procesul de încercare a podurilor cu acțiuni de probă. Resursa este disponibilă pentru răsfoire aici.
Primul studiu din satelit derulat exclusiv pe patrimoniul construit din București arată care sunt zonele cele mai sensibile și instabile ale capitalei
Conform unei analize în profunzime din satelit derulate de echipa noastră, zone importante din București – cum ar fi cele din apropierea lacurilor, a râului Dâmbovița, dar și cartiere rezidențiale nou construite – prezintă mișcări semnificative de tasare și ridicare în ultimii 3 ani (2017–2020).
3 lucruri importante pe care le-am aflat cu ajutorul acestui studiu:
Printre zonele sensibile identificate cu ajutorul tehnologiei InSAR, ce detectează cu precizie milimetrică deplasările pe verticală ale structurilor și ale pământului din satelit, se numără: zona Calea Giulești, zona Republica – Titan Sud, zonele din jurul lacurilor Colentina, Fundeni, Lacul Morii și zone importante din apropierea Râului Dâmbovița (Splaiul Unirii, Splaiul Independenței).
De asemenea, mișcări semnificative au fost detectate și pe anumite străzi din cartiere precum Eroilor, Lujerului, Pipera – Barbu Văcărescu, Dristor, Mărășești, Berceni, fiind afectate și o serie de proiecte de infrastructură cum ar fi stadioane, poduri, guri de metrou sau școli aflate în zonele menționate.
Cauzele care duc la mișcările și instabilitatea anumitor zone și clădiri din București sunt diverse și trebuie cercetate în profunzime: ele pot varia de la natura pământului din apropierea lacurilor până la șantiere care au loc în proximitatea zonelor afectate. Este normal ca o clădire să se taseze cu câțiva milimetri pe an, de exemplu; atunci când sesizăm însă valori mai mari de atât sau chiar tasări diferențiale în cadrul aceleiași structuri, este important ca autoritățile, asociațiile de proprietari, dezvoltatorii și toți factorii decidenți – să fie conștienți de ele și să acționeze în consecință.
„Ideea studiului a venit din dorința noastră de a avea o imagine globală asupra sănătății mediului construit din București, de a extinde nivelul de informații disponibile public în acest sens și de a oferi o înțelegere mai bună a fenomenelor care pot să afecteze pe termen lung patrimoniul construit. Prin natura a ceea ce facem, prin mixul integrat de tehnologii și expertiză pe care îl oferim și prin poziția Sixense Group de lider mondial în domeniu, ne preocupă nu doar să observăm aceste lucruri, ci și să fim parte din soluție, deci să contribuim la decizii informate bazate pe date precise. InSAR este una dintre tehnologiile care ne ajută cel mai mult în acest sens, dar este numai primul pas și o modalitate importantă de a trage un semnal de alarmă. Apoi, este nevoie să monitorizăm continuu zonele sensibile identificate”, a explicat Mariana Garștea, CEO Sixense România.
Rezultatele întregului studiu le puteți citi aici.
Cum planifici o infrastructură rezilientă?
Anul trecut, ca urmare a contextului global generat de pandemie, un termen-cheie a reieșit la suprafață pentru noi toți: reziliența, importanța de a ne adapta și de a transforma crizele în lecții, provocările – în experiențe de învățare.
În industria noastră, despre același termen se discută deja de ceva timp: reziliența infrastructurii. În acest sens, tot anul 2020 ne-a arătat ceva important: suntem vulnerabili, există multe amenințări care pot să apară, e important să fim mai bine pregătiți data viitoare.
În cazul infrastructurii, lucrurile stau exact la fel, iar paralela se aplică perfect: trăim într-o lume care se schimbă extrem de rapid și de multe ori trebuie să acționăm astăzi, anticipând viitorul de mâine și în același timp prioritizând și eficientizând bugete, ca să maximizăm beneficiile.
De ce e important să vorbim despre o strategie foarte concretă pentru reziliența infrastructurii locale?
3 idei importante în acest sens:
3 din 4 români care sunt pur și simplu nemulțumiți de infrastructura țării (conform unui studiu Ipsos din 2019) și de starea acesteia.
Factori cum ar fi condițiile meteo extreme, respectiv dezastrele naturale sunt unele dintre riscurile cele mai amenințătoare, conform raportului Global Risks din 2017, identificate la World Economic Forum. Și acestea sunt doar o parte a problemei, însă îmbătrânirea și degradarea naturală a infrastructurii și incidentele provocate de oameni sunt și ele de luat în considerare.
Am putea economisi până la 4,2 trilioane de dolari pe durata de viață a unei infrastructuri, planificând de la început reziliența ei (studiul este valabil pentru țările în curs de dezvoltare, deci se aplică și pentru contextul local).
Un plan cu pași concreți care ne pot duce spre o infrastructură mai rezilientă – în articolul de aici.
Invitație la dialog. Ce înseamnă o infrastructură smart și cum ajungem la ea?
Ne place să dialogăm și credem că numai prin discuții constructive și opinii avizate puse la comun putem să ajungem la standarde mai înalte și la infrastructura pe care ne-o dorim cu toții.
Despre toate acestea aflăm din opinia lui Valentin Stoica, Managing Partner la Infra Consulting Hub, companie de consultanță în construcții.
Recomandările și viziunea lui completă pot fi parcurse pe larg în mini-interviul de aici.
Despre Sixense România
Misiunea noastră este să optimizăm și să prelungim durata de viață a proiectelor de infrastructură, prin expertiză integrată și soluții digitale, personalizate și inovatoare, fiind în strânsă colaborare cu proiectanți, consultanți, gestionari de infrastructură și alți profesioniști în construcții.
Suntem prezenți de peste 10 ani pe piața din România și facem parte din Sixense Group, lider mondial în domeniu, cu expertiză solidă în dezvoltarea și folosirea tehnologiei și a instrumentelor digitale de ultimă generație pentru industria de construcții.
Printre proiectele din portofoliul nostru se numără: Prima secțiune – Linia de Metrou 5 București (monitorizare geotehnică și structurală), Tunelele Daneș și Sighișoara (monitorizare geotehnică și structurală), Linia de metrou 4 București (monitorizare structurală în exploatare), Pod nou Agigea (monitorizare structurală în exploatare), Stadionul Național de Rugby Arcul de Triumf, Stadionul de fotbal Steaua, Pod Târnava, Aviației Tower, The Light, Millo 6, Tandem, Sema Park, Țiriac Tower, Ana Tower, Green Court C (monitorizare geotehnică și structurală) ș.a.