Despre reglementările din Noul Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor
Discover more from Smart Infrastructure by Sixense România
Despre reglementările din Noul Cod al Amenajării Teritoriului, Urbanismului și Construcțiilor
Smart Infrastructure Newsletter. Ediția #23. Februarie 2023
„Este o mai bună reglementare în direcția urmării construcțiilor în timp”
După un 2022 cu multe schimbări și provocări în industria de construcții, piața așteaptă efectele unei noi inițiative: adoptarea Codului amenajării teritoriului, urbanismului și construcțiilor.
Iată câteva dintre cele mai importante prevederi ale noului Cod, care este semnificația acestora pentru patrimoniul construit din România și ce implicații are asupra activității de urmărire a comportării construcțiilor în timp și nu numai.
📌 3 idei importante:
Observ o reglementare mai bună și punerea punctului pe „i” în direcția activității de urmărire a comportării în timp a construcțiilor, unde sunt specificate abordări mai detaliate. De asemenea, măsurile introduse sunt și ele mai stricte și vizează verificări frecvente legate de sănătatea structurală a proiectelor.
Vorbim despre inspecții mult mai amănunțite și extinse, care vizează niște parametri de performanță și calitate extrem de importanți, cum ar fi acordarea unui certificat de bună comportare a construcției, recomandarea de măsuri de reparare/ reabilitare/ consolidare, reducerea/ prelungirea duratei de existență proiectate a construcției în ansamblul său a unor sisteme componente ale acesteia, modificări ale parametrilor procesului de urmărire în timp etc.
Lucruri care, în trecut, erau lăsate la latitudinea proiectantului – acum sunt menționate foarte clar și explicit: „proiectul tehnic de execuție trebuie să includă, în mod obligatoriu, și programul de urmărire în timp și monitorizare pentru perioada construirii și pentru primii 10 ani ai perioadei de exploatare” (conform art. 489). Toate aceste lucruri au ca scop asigurarea durabilității și folosirii în siguranță a construcției, un aspect pentru care milităm și noi și despre care credem că ar trebui să fie obiectivul oricărei investiții – fie ea privată sau publică.
Interviul complet cu Mariana Garștea, CEO Sixense România, este de găsit pe Bursa.ro, aici.
Creștere de aproape 80% a cifrei de afaceri din servicii de urmărire a comportării construcțiilor în timp
La final de 2022, ne bucurăm că munca noastră s-a reflectat în clienți mulțumiți, proiecte sigure, dar și în rezultate de business cu care ne mândrim.
📌 3 idei importante:
Unul dintre factorii care au dus la creșterea business-ului nostru în 2022 a fost implicarea mai mare în proiecte publice. Aproximativ 60% din cifra de afaceri a companiei anul trecut a provenit din servicii oferite în proiecte de infrastructură de transport, unde monitorizăm atât proiecte de autostradă, cât și poduri. Proiecte cum ar fi: Lot 3 Autostrada Lugoj-Deva, Podul nou Agigea, Pod Ulmeni sau Stadionul Național de Rugby Arcul de Triumf sunt câteva dintre cele mai reprezentative din portofoliul nostru curent, în categoria de infrastructură.
De asemenea, un alt aspect care a contribuit la creșterea cifrei de afaceri a fost extinderea echipei și a activității la nivel național. În prezent, putem deservi nevoi ale gestionarilor de infrastructură sau ale dezvoltatorilor și investitorilor privați atât în București, cât și în zona de vest și de nord a țării (Cluj și Iași).
Pentru că oferim servicii și soluții digitale pentru sănătatea mediului construit, plasându-ne la intersecția dintre două domenii: inginerie și tehnologie, cele mai accesate servicii ale noastre în 2022 au fost: monitorizarea automatizată în timp real, testarea și monitorizarea podurilor, respectiv inspectările structurale.
Citește mai multe în materialul următor, din Revista Biz.
„Nu este suficient să avem Internet de mare viteză. Transformarea digitală a infrastructurii de transport are nevoie de o strategie la nivel național”
Siguranța și performanța infrastructurii de transport: o realitate pe care ne-o dorim cu toții, dar cum anume putem ajunge la ea? Sunt planurile actuale ale autorităților și cadrul legislativ existent suficiente în acest sens?
📌 3 idei importante:
Infrastructura de transport este o infrastructură critică, așadar menținerea siguranței și a performanței acesteia este vitală. Rolul autorităților care dezvoltă și gestionează infrastructura de transport este esențial pentru îmbunătățirea continuă a acestor două criterii: siguranța și performanța.
Infrastructura de transport îmbătrânește și se deteriorează ca urmare a degradării materialelor, dar și a problemelor specifice de mediu, a supraîncărcării, a factorilor operaționali, a schemelor inadecvate de întreținere și inspecție, printre altele. Deteriorarea infrastructurii este o problemă la nivel mondial și în special în România, unde o parte semnificativă a infrastructurii civile se apropie sau chiar a depășit durata de viață pentru care a fost inițial proiectată.
Pentru infrastructura existentă, este critic să se cunoască durata de viață rămasă, raportat la nivelul de siguranță necesar și, mai important, care sunt vulnerabilitățile structurii, fie ea pod, secțiune de autostradă și nu numai. Pentru infrastructura care este în dezvoltare acum, este nevoie să se schimbe modul în care este abordat acest subiect. Autoritatea care dezvoltă proiectul trebuie să aibă în control aceste lucrări încă din etapa de fezabilitate: să le bugeteze, să le implementeze independent de orice altă terță parte din contract, astfel încât să știe în orice moment care este nivelul de siguranță al infrastructurii și ce are de făcut în consecință.
🚩 #SafeInfrastructure by APMGS cu Valentin Stoica, Vicepreședinte ARACO
Asociația Profesională pentru Monitorizare Geotehnică și Structurală (APMGS), asociație profesională din care facem parte ca membru fondator, dă startul unor noi dialoguri ce pun în centrul lor preocuparea pentru sănătatea structurală a infrastructurii de transport și nevoia de informare din această arie, invitând specialiști și voci-cheie cu care discută despre siguranța rutieră și rolul pe care îl joacă preocuparea pentru sănătatea structurală în acest sens.
Ne alăturăm acestui demers și îl susținem în calitatea noastră de membri, redând în continuare dialogul integral cu primul invitat: Valentin Stoica, Vicepreședinte ARACO (Asociația Română a Antreprenorilor în Construcții).
💬 APMGS: Cum vedeți în acest moment infrastructura de transport a României, dacă ne referim la siguranța rutieră a acesteia, sub aspectul sănătății ei structurale? Ce credeți că trebuie îmbunătățit?
🎙Valentin Stoica: În mod evident și justificat, autoritățile sunt concentrate pe dezvoltarea de autostrăzi și căi ferate, respectiv pe reabilitarea drumurilor naționale cu trafic mare. Cred că este foarte bine că lucrurile se întâmplă astfel, dar totodată consider că nu ne putem permite să pierdem din vedere întreținerea infrastructurilor existente. Lipsa intervenției la momentul oportun pe curba de degradare a unei infrastructuri poate conduce ulterior la creșteri exponențiale de costuri de reparație și reabilitare. În acest sens, cred că trebuie să ne asumăm un program național de management al infrastructurilor existente (asset management) prin care să monitorizăm comportarea în timp a infrastructurilor, să identificăm momentul oportun al intervențiilor pentru fiecare drum/ cale ferată/ structură, respectiv să alocăm bugetele necesare din timp, astfel încât procedurile de achiziție să nu întârzie acest moment.
💬 APMGS: Care sunt principalele 2-3 recomandări pe care le puteți face și care credeți că influențează direct siguranța infrastructurii de transport de la noi?
🎙Valentin Stoica: Dezvoltarea rețelei de autostrăzi este, fără îndoială, cel mai eficient mod de a crește siguranța rutieră. Totodată, consider că sunt multe drumuri existente, ce pot fi regândite cu costuri minime (de exemplu, DN2 cu două benzi pe un sens și una pe celălalt sens alternativ, în loc de o bandă cu un acostament larg pe fiecare sens) și, nu în ultimul rând, consider că poliția rutieră trebuie să aplice legea/ codul rutier. Vedem și în orașe cum inacțiunea poliției conduce de foarte multe ori la haos în trafic, acest fenomen fiind regăsit și la nivel național, cu consecințe mult mai grave pentru siguranța rutieră.
💬 APMGS: Care sunt principalele bariere care îngreunează, din punctul dvs. de vedere, capacitatea României de a avea o infrastructură de transport mai sănătoasă structural?
🎙Valentin Stoica: Din păcate, există încă mult loc pentru a îmbunătăți capacitatea instituțională a administratorilor de infrastructuri. Atragerea de profesioniști și, mai ales, menținerea lor pe perioade lungi în aceste roluri pentru a asigura continuitatea proiectelor și a unei viziuni unitare - este încă foarte deficitară. Mai departe, cu oameni buni și dedicați, există soluții multiple pe care trebuie doar să le observăm în experiența altor țări și să le implementăm, adaptate la nevoile și resursele noastre.
💬 APMGS: Dacă ne referim strict la etapa de exploatare, ce acțiuni ar trebui luate, pentru a nu ne mai confrunta cu situații de poduri prăbușite sau autostrăzi afectate de alunecări de teren?
🎙Valentin Stoica: O monitorizare corespunzătoare a evoluției ""stării de sănătate"" a infrastructurii și intervenția la momentul optim sunt în opinia mea calea către a evita eventuale dezastre și tragedii. În acest sens, pe lângă dezvoltarea capacității instituționale, cred că merită avut în vedere parteneriatul public-privat pentru infrastructurile mari, prin care o entitate privată să asigure operarea și întreținerea acestora.
💬 APMGS: Ce rol credeți că are digitalizarea în raport cu creșterea nivelului de siguranță rutieră și sănătate structurală a infrastructurii de transport?
🎙Valentin Stoica: Ca în orice alt domeniu, digitalizarea vine să eficientizeze exponențial metodele de urmărire a comportării în timp a infrastructurilor, elimină eroarea umană și oferă date în timp real, atât de necesare luării deciziilor corecte.
💬 APMGS: Cum evaluați deschiderea factorilor de decizie și a autorităților gestionare de infrastructură în ceea ce privește creșterea nivelului de siguranță și sănătate structurală a infrastructurii? Este aceasta o prioritate, din ce observați?
🎙Valentin Stoica: Din păcate, măsurile necesare în această zonă au o vizibilitate mult mai mică decât, să spunem, inaugurarea unui tronson nou de autostradă și totodată necesită programe pe perioade mult mai lungi decât durata unui mandat politic. Cred că, de aceea, siguranța și sănătatea structurală a infrastructurii nu par o prioritate, dar am încredere că, prin dialog cu Asociațiile profesionale, cu mediul privat, cu profesioniștii din domeniu, vom ajunge la un grad cât mai mare de conștientizare a răului care se produce prin lipsa de întreținere și monitorizare a evoluției infrastructurilor în timp. Mă refer atât la riscul pentru siguranța și sănătatea utilizatorilor, cât și la dezastrul economic produs prin neîntreținerea corectă și la timp. Poate că unii vor considera că este o abordare prea radicală, dar, în opinia mea, este mult mai bine să nu construim deloc ceva ce nu vom putea întreține corespunzător.
Despre Sixense România
Misiunea noastră este să optimizăm și să prelungim durata de viață a mediului construit, prin expertiză integrată și soluții digitale, personalizate și inovatoare, fiind în strânsă colaborare cu proiectanți, consultanți, gestionari de infrastructură și alți profesioniști în construcții.
Suntem prezenți de peste 10 ani pe piața din România și facem parte din Sixense Group, lider mondial în domeniu, cu expertiză solidă în dezvoltarea și folosirea tehnologiei și a instrumentelor digitale de ultimă generație pentru industria de construcții.
Printre proiectele din portofoliul nostru se numără: Prima secțiune – Linia de Metrou 5 București, Tunelele Daneș și Sighișoara, Linia de metrou 4 București, Pod nou Agigea, Stadionul Național de Rugby Arcul de Triumf, Stadionul de fotbal Steaua, Pod Târnava, Aviației Tower, The Light, Millo 6, Tandem, Sema Park, Țiriac Tower, Ana Tower, Green Court C ș.a.
🚩Despre noi – în câteva inițiative și realizări recente:
📍#SixenseTeam. Am inițiat o serie de dialoguri cu o parte dintre specialiștii echipei noastre, pe care ne-am bucurat să îi prezentăm tuturor. Au răspuns până acum Cosmin Carteș, Gabriel Costin și Mihail-Benone Barciu.
📍#AboutSixense. Ce ne diferențiază și cum aducem plus valoare în proiectele în care ne implicăm? Am explicat mai bine în rubrica noastră specială de aici.
📍#SixenseAtEvents. Suntem implicați într-un workshop organizat de Asociația Română pentru Smart City (ARSC). Ne vedem online pe data de 9 martie. Vom discuta despre situația podurilor și a pasajelor din Capitală și nu numai, care au nevoie de expertizare imediată și de un plan coerent pentru punerea în siguranță.